Vals cu tiruri
Undeva după Radzlyn Pdalsky ne reunim cu Andrei si Adina si dupa vreo 50 de kilometri, ne oprim sa mâncam masa de prânz care a devenit tradițională de câteva zile încoace: hotdog făcut la grill în benzinărie. Am crezut ca e ceva specific în Ucraina dar se găsește și în Polonia în toate benzinăriile. Sper sa-l găsim și în tarile baltice.
Nu stiu ce e cu drumul asta, desi pare ca nu leaga niciun oras important din Europa, este full de tir-uri. De fapt cred ca nu am vazut atatea tir-uri pe un drum niciodata. Dupa Bialystok, spre Lituania devine si mai rau: sunt coloane intregi de tiruri, sunt cu zecile in coloana. Si problema e ca se mai inteteste si vantul din lateral. La fiecare cateva tir-uri care trec pe contrasens, ne izbeste un curent de aer de ne muta din loc. Chiar si Andrei care are ditamai parbrizul de protectie, e afectat de curentii de aer.
Cel mai nasol e cand trebuie sa le depasim, pentru ca drumul e destul de ingust si ca sa te asiguri trebuie sa ne apropiem de linia de demarcatie dintre benzi si aproape de fiecare data trece milimetric un alt camion de pe contrasens. E destul de stresant…
Desi ne-am luat corturile, avand in vedere ca inca preturile la cazare inca sunt ok, ne hotaram sa ne gasim si in seara asta o cazare. Deja, in Lituania, preturile camerelor la hotel sunt peste bugetul nostru, asa ca ne multumim cu un apartament undeva la 13 Euro de persoana pe noapte. Si cel mai bine, e ca apartamentul e chiar in centul orasului Kunas. Probabil ca altfel nu am fi venit nicioadata sa vizitam acest oras, asa macar vedem si noi piata centrala si doua strazi de langa. Oricum inteleg, ca asta e cam tot centrul.
Deja suntem pe aceiasi paralela cu nordul Angliei si se cunoaste: soarele apune mult mai spre nord, si la alt unghi, iar la ora 11 inca mai e lumina. Centrul vechi din Kunas e destul de populat asa ca ne mai intindem la niste litri de bere. Am gasit un bar unde au bere artizanala la cilindri de 3 sau 5 litri. 6 litri ar trebui sa fie suficienti…
In sfarsit am avut o zi fara probleme! sau, ma rog…, nu cred ca se pune surubul de la cricul lui Andrei care s-a slabit si speram ca la noapte sa nu cedeze, mai ales ca motorul meu ar fi o victima sigura. Am parcat lipit de el…