OFF068 Eșelnița – Eftimie Murgu

Drumul dintre Eșelnița și Eftimie Murgu face parte din traseul TET România. Traversează Munții Almăjului de la sud-est la nord-vest, depășind altitudinea de 1000m și trecând prin vecinătatea vârfului Svinecea Mare (1224m altitudine). Traseul are 2 părți de lungimi egale, jumătate urcare iar a 2-a parte doar coborâre.

Porțiunea de urcare

Drumul începe din DN52 la intrare în Eșelnița cum se vine dinspre Orșova pe partea dreaptă. Prima porțiune de drum figurează pe hartă ca Strada Arinilor. Imediat cum intrăm, asfaltul se termină și intrăm pe macadam. După aproximativ 2 kilometri ieșim din Eșelnița și intrăm în pădure. Pentru aproximativ 15 Km vom urca ușor prin pădure pe firul văii râului Eșelnița. Va trebui să fiți atenți la două lucruri. Primul aspect este suprafața drumului. Aceasta este foarte bună și te ademenește să mergi tare, dar pe jos sunt foarte multe pietricele rotunjite și se poate aluneca destul de ușor. Va trebui să mai fiți atenți și la navigație pentru că vor fi vreo 2-3 bifurcații unde o puteți lua cu ușurință pe drumul greșit.

După vreo 19Km parcurși pe această vale, drumul începe să urce mai accentuat. Dacă până acum am urcat vreo 550m în altitudine în următorii 6 Km vom urca încă vreo 400 m. Această ultimă porțiune până în vârf este cea mai spectaculoasă pentru că sunt porțiuni unde copacii se răresc și este pentru prima oară când putem admira peisajul din jur.

Ce mi se pare interesant în această zonă este aspectul vegetației care arată ceva mai “mediteranean” față de alte zone din țară. 

Vă veți da seama că ați ajuns în vârf când veți trece pe lângă o carieră de piatră ce pare părăsită. Aici urmează o porțiune relativ orizontală unde se formează foarte ușor bălți destul de mari care persistă mult timp după ce a plouat. După ce treceți de această porțiune, se ajunge la o bifurcație unde va trebui să o luați la stânga. De-aici începe coborârea.

Porțiunea de coborâre

Coborârea începe cu o porțiune ceva mai dificilă. Veți traversa multe denivelări, pe alocuri noroi și șleauri adânci. Apoi intrăm din nou în pădure și după câțiva kilometri intrăm din nou pe firul unui râu. Suntem pe valea râului Rudăriei pe care îl vom urma până la capătul traseului în satul Eftimie Murgu.

Spre deosebire de partea de urcare unde drumul era destul de bun și uscat, pe partea aceasta, pădurea parcă e mai deasă, totul e mai umed iar pe drum curg firicele de apă. Astfel această porțiune de traseu este mai dificilă pentru că indiferent de vreme vor fi porțiuni ude și chiar noroi.

Ultimii kilometri sunt asfaltați și vom parcurge mai întâi Cheile Rudăriei apoi vom ajunge la faimoasele mori de apă de la Eftimie Murgu ce se pot vizita.

Traseul nu este foarte spectaculos dar are ceva aparte. Vegetația ceva mai abundentă precum și faptul că sunt foarte puține semne de civilizație pe parcurs îi dau o notă de mister aparte.