OFF66 Cheile Sohodolului – Valea de Pești

Acest drum este unul dintre cele 2 trecători peste munții Vâlcan alături de Transvâlcan situat ceva mai la est.

Cheile Sohodolului

Traseul începe la ieșirea din satul Runcu de la intersecția cu drumul comunal 672D. Noi vom urmării drumul județean 672C. Cheile Sohodolului încep imediat ce ieșim din sat. Versanții nu sunt foarte abrupți dar au un aspect special datorită vegetației care în această zonă aduce puțin cu zona mediteraneană. Porțiunea de chei a fost asfaltată la un moment dat, probabil cu mulți ani în urmă. Acum a asfaltul este destul de degradat mai ales că pe mijloc au săpat un șanț pentru o conductă.

Cheile sunt spectaculoase. Există multe locuri unde râul a săpat tot felul de grote sau mici peșteri în pereții de stâncă. Cel mai spectaculos fiind un loc unde apa a creat un mic tunel în stâncă, acesta putând fi observat și de pe drum.

Zona de Pădure

Imediat ce se termină cheile, se termină și asfaltul și intrăm în pădure. De acum peisajul va fi cam același până spre final: pădure densă de foioase combinată cu rășinoase. 

Drumul urcă lin pe valea râului Sohodol până vom ajunge la o intersecție unde va trebui să o luăm la stânga. De acum începe trecătoarea. Următorii câțiva kilometri vom urca susținut și va trebui să fiți atenți pentru că la un moment dat trebuie să virați pe un drum la dreapta deși pare că drumul principal este cel înainte. Ar fi meritat să explorăm și acest drum pentru că pare că urcă în continuare și iese în golul alpin. Din păcate nu am avut timp de această dată.

După această a 2-a intersecție, mai urcăm puțin, trecem de câteva viraje strânse și ajungem în punctul de altitudine maximă a traseului. Suntem la peste 1100m altitudine, nu e mult dar totuși am urcat peste 800 m de cânda am ieșit din Runcu.

La început coborârea este ceva mai abruptă apoi se domolește și intrăm pe cursul râului Valea de pești. Pădurea este ceva mai rară pe partea de nord și vom traversa și câteva poienițe. Vom știi că suntem aproape de capătul traseului când pe partea stângă a drumului vom vedea lacul Valea de Pești. 

Traseul se termină la intersecția cu DN66A de pe valea Jiului de Vest. Drumul nu are o dificultate foarte mare și este destul de bine pietruit astfel încât poate fi parcurs fără probleme și de începători. În zona de vârf sunt câteva porțiuni unde în caz de ploaie se poate forma noroi ți în acest caz traseul poate deveni mult mai dificil mai ales că poțiunile sunt în zone cu pantă.