Cred ca Transalpina este cea mai buna sosea pentru motociclete din Romania, nu e la fel de spectaculoasa ca Transfăgărășanul ca peisaj dar are de toate: are 130km de curbe de absolut toate felurile, de la curbe largi si rapide pana la cele mai abrupte și strânse ace de par pe care le-am parcurs vreodată.
Transalpina a fost inaugurata în 1938 de regele Carol al II-lea si de aici si denumirea de „Drumul Regelui”. Modernizarea si asfaltarea a fost demarata în 2009 și practic nici in ziua de azi nu este finalizata 100%, încă mai sunt mici porțiuni fără asfalt (maxim 1km in total) și fără parapeți de protecție.
Segmentul 1: Sebeș – Obârșia Lotrului, viteza medie 70-90km/h.
Pornind din Sebeș, prima porțiune de vreo 20km traversează câteva sate, apoi după Șugag pana la Obârșie nu mai exista nici-o localitate.
Începând de la Sasciori încep dealurile și implicit curbele. Tot acest segment se plin de curbe largi, de viteza, cu câteva mici excepții pe porțiunea din apropierea Obârșiei Lotrului unde exista vreo 2 ace de par și câteva curbe mai strânse. Drumul urca usor cu o panta constanta iar asfaltul este aproape perfect. Mai exista câteva porțiuni cu asfalt mai vălurit și locuri unde sunt mici denivelări din cauza ca încă nu au turnat toate straturile de asfalt. Mai exista si 2 porțiuni fără asfalt, una de vreo 300m iar alta de vreo 100m lungime.
Aproape tot acest segment traversează păduri dese, iar pe măsura ce urcam si ne apropiem de Obârșie, pădurile de foioase lasă locul celor de conifere. Dacă doriți sa opriți sa admirați peisajul, exista 2 lacuri de acumulare unde avem o panorama mai larga asupra împrejurimilor: Lacul Tău Bistra si Lacul Oașa.
Segmentul 2: Obarsia Lotrului – Novaci, viteza medie 50-70km/h.
Aceasta este parte cea mai spectaculoasa de pe Transalpina. Imediat dupa Obârșia Lotrului incepe urcusul catre zona alpina, in prima parte destul de abrupt: sunt aproape 10 ace da par unul dupa altul, care ne duc de la 1300m pana la 1700m în câțiva kilometri. Odată ajunși în golul alpin urcușul se mai domolește. De aici peisajul e superb, având vizibilitate la aproape 180 grade de jur împrejur. Șoseaua merge pentru câteva sute de metri pe creasta apoi coboara putin intr-un fel de sa.
Urmează porțiunea emblematica a Transalpinei: cele 8 ace de par de pe Varful Urdele. Din pacate inca mai exista vreo doua zone de câțiva metri lungime fără asfalt. Aici Transalpina ajunge in punctul cele mai înalt adică la 2145m. Ocolim prin dreapta vârful, apoi coboram ușor de-a lungul curbelor de nivel pana la partea superioara a pârtiei de ski din Rânca. De aici șoseaua coboară pe lângă pârtie pana în Rânca situata la 1600m altitudine.
Ultima porțiune din Transalpina este coborârea către Novaci. După o zona mai plata și cu câteva linii drepte, urmează o porțiune foarte virajată, cu multe curbe strânse și câteva ace de par. Aici asfaltul este foarte bun iar șoseaua este mult mai lata.